Prevalența știrilor false pe rețelele de socializare din ultima vreme este alarmantă, iar intenția din spatele acestora este îngrijorătoare. Distorsionarea știrilor include fabricarea de povești, titluri atrăgătoare, dar inexacte, și editarea media. Prin urmare, oamenii își pierd încrederea în agențiile de știri și în alte surse de știri.
Cu toate acestea, și indivizii sunt vinovați, deoarece joacă un rol important în diseminarea de știri false pe rețelele de socializare. Falsurile propagate au implicații dezastruoase pentru indivizi, pentru eforturile de marketing și pentru bunăstarea societății. Prin urmare, toată lumea ar trebui să verifice informațiile din social media și să elaboreze mijloace pentru a descoperi minciunile.
Știri false pe rețelele de socializare Date
Oamenii publică dezinformări pe platformele de socializare datorită razei de acțiune a acestora. Scopul acestui act include promovarea unor agende secrete, înșelarea sau confundarea oamenilor sau determinarea oamenilor să dea click pe linkuri dubioase.
Știrile false de pe rețelele de socializare au câștigat popularitate în SUA în timpul campaniei electorale din 2016. Cu toate acestea, acest lucru nu sugerează că dezinformarea are doar o înclinație politică.
Uneori, știrile false privind datele din social media pot combina subiecte și industrii. De exemplu, în 2016, o știre falsă a susținut că Floyd Mayerwther, boxerul american, a participat la un miting politic purtând un hijab.
Cei care fac propagandă creează dezinformări seducătoare, uneori cu un strop de adevăr. Din păcate, aceste povești atrag audiență și implicare, facilitând răspândirea lor pe măsură ce algoritmii de social media raportează interacțiunea la relevanță.
Din păcate, acești algoritmi nu dispun de mecanisme de detectare a adevărului, ceea ce îi împiedică să filtreze minciunile. Treptat, dezinformarea escaladează prin intermediul platformelor online, creând îngrijorare pe măsură ce oamenii dau crezare minciunilor pe teme sensibile.
Se poate sugera colectarea de informații și date de la un organ de presă recunoscut la nivel mondial pentru a evita dezinformarea. Cu toate acestea, deși casele de presă au profiluri pe rețelele de socializare, acestea proiectează uneori orânduielile dintr-o poziție partizană. În difuzarea știrilor, jurnaliștii trebuie să lase deoparte subiectivitățile lor.
Astfel, lipsa de obiectivitate induce în eroare publicul, contribuind astfel la dezinformarea acestuia. Uneori, informațiile false pot proveni de la conturi false, care sunt dubluri ale profilurilor reale.
Membri neștiutori ai publicului răspândesc apoi știrea către un public mai larg. Un studiu realizat de Statista în 2020 arată că 38,2% dintre oameni au postat din greșeală știri false pe rețelele de socializare.
Prevalența falsurilor pe rețelele de socializare a determinat Facebook să elimine aproximativ 7 milioane de postări în 2020. Prin urmare, prudența și analiza parcelelor sunt necesare pentru cei care primesc zilnic actualizări globale din social media.
Informații false răspândite pe rețelele de socializare
Folosind Twitter ca exemplu, postările cu conținut fals se răspândesc cu 70% mai repede decât știrile reale. Deși ați putea da vina pe roboții rău intenționați din social media, acest lucru nu este adevărat.
Falsurile există de mult timp, chiar înainte de inventarea roboților. Oamenii pun la cale crearea de informații false răspândite pe rețelele de socializare. Un dezvoltator alimentează cu instrucțiuni fiecare robot rău intenționat. Chiar și atunci când roboții publică minciuni, utilizatorii reali sunt responsabili pentru partajare și repostări.
Știrile false au adesea un element seducător sau interesant care declanșează interacțiuni multiple. Prin urmare, acestea se răspândesc mult mai repede decât știrile reale. Cercetările din 2018 au arătat că știrile autentice și false de pe Twitter s-au răspândit la aproximativ 1 000 și, respectiv, 100 000 de persoane.
Setul de date al cercetătorului, din 2006 până în 2017, arată că 3 milioane de utilizatori Twitter au răspândit 126.000 de zvonuri. Interesant este faptul că acești 3 milioane de utilizatori au redistribuit zvonurile de până la 4,5 milioane de ori.
Falsitatea este răspândită pe toate platformele de socializare și în toate categoriile de știri, inclusiv divertisment, sport, tehnologie, finanțe, știință și terorism. Cu toate acestea, propagarea minciunilor este mai mare în politică. Prin urmare, există o mulțime de propagandă și mai multe teorii ale conspirației.
Nu se poate nega faptul că dezinformarea a fost o strategie veche. Cu toate acestea, schema se extinde datorită rețelelor de socializare. Platformele de socializare au o acoperire extinsă, iar audiența lor se întinde pe milioane de persoane din întreaga lume.
Prin simpla apăsare a unui buton, milioane de telefoane vibrează cu notificări de știri false. Pe măsură ce tot mai mulți oameni se abonează la rețelele de socializare, tot mai mulți utilizatori sunt la curent cu informații greșite. Din păcate, impactul dezinformării afectează indivizii și societatea în general.
10 moduri de a identifica știrile false în social media
Rata ridicată a dezinformării și prejudiciile acesteia necesită ca toată lumea să fie în gardă. Prin urmare, trebuie să fiți atenți și să citiți printre rânduri, filtrând și verificând toate informațiile. Astfel, nu veți crede minciuni și nu îi veți induce în eroare pe ceilalți în mod neintenționat. Așadar, ar trebui să înveți cele 10 moduri de a detecta știrile false pe social media.
Cercetare și verificare a faptelor
Credulitatea stimulează adesea răspândirea dezinformării. Dacă oamenii ar începe să se documenteze, minciunile nu s-ar mai răspândi la fel de mult ca până acum. Cei mai mulți utilizatori de rețele sociale se lasă atât de mult purtați de titlurile palpitante încât nu se mai obosesc să confirme povestea.
Unele știri pot fi parțial inexacte, în timp ce altele sunt minciuni complete. Oricare ar fi cazul, puteți afla prin cercetare. Trebuie doar să folosiți Google sau motorul de căutare preferat pentru a căuta titlul. Notați rezultatele pentru a confirma dacă există și alte surse decât platformele de socializare și blogurile care împărtășesc aceeași știre.
Marile instituții media vor publica știri demne de titluri de primă pagină. Puteți citi mai multe relatări pentru a vă asigura că toate faptele se coroborează. Consecvența este un indiciu al adevărului. Cu toate acestea, dacă faptele diferă de la o sursă la alta, acest lucru dovedește că anumite părți ale poveștii sunt false.
Utilizați serviciile de verificare a faptelor
Această alternativă este pentru tine dacă nu ai abilități excelente de observație. Cercetarea articolelor pentru a găsi semnele unei narațiuni tendențioase, ale unui limbaj senzaționalist sau ale unor fapte greșite vă ajută să identificați știrile false. Dar atunci s-ar putea să nu aveți timp pentru asta sau să preferați să folosiți calea mai ușoară.
În acest caz, serviciile de verificare a faptelor pot detecta care povești sunt adevărate și care sunt minciuni. Politifact, The Washington Post Fact Checker și Factcheck.org sunt servicii bune de încercat.
Verificarea sursei știrii
Trebuie să țineți cont de sursă atunci când detectați autenticitatea unei informații. Unele case de presă au o reputație bună, în timp ce altele sunt abia cunoscute. Casele de presă care nu au o reputație de protejat și nu au nimic de pierdut sunt, de cele mai multe ori, vinovații din spatele dezinformării. Oamenii le pot cumpăra cu ușurință cu sume mici.
BBC și CNN sunt exemple de surse demne de încredere. Puteți verifica informațiile pentru verificare de pe conturile lor oficiale de socializare de pe diverse platforme. Cu toate acestea, există mai multe parodii false și conturi oficiale pentru a induce oamenii în eroare. Devine mai greu să le deosebești pe cele două cu statutul de verificare pe Twitter scos la vânzare.
Dar puteți totuși să observați semne, cum ar fi data creării contului, numărul de postări și frecvența postărilor. Aceste semne sunt valabile și pentru alte platforme catalizatoare, precum Instagram și Facebook.
Cu toate acestea, nu întotdeauna oamenii postează farse complete pe rețelele lor de socializare. Aceștia pot posta un paragraf atrăgător, care să vă atragă să faceți clic pe un URL care vă redirecționează către un alt site.
Știrea poate fi falsă dacă este vorba de un site de bloguri personale, deoarece unele bloguri postează știri în trend fără a le verifica. De asemenea, orice site care nu are extensia .gov, .co sau .com poate fi suspect. Așadar, evitați știrile din surse neoficiale sau necredibile.
Utilizați instrumentele de căutare inversă a imaginilor
Instrumentele de inversare a imaginii sunt un alt mijloc de a găsi știri falsificate prin căutări în mass-media. Mai degrabă decât căutarea convențională de text, aceasta implică încărcarea de imagini sau videoclipuri. Unele instrumente pot găsi imaginile prin intermediul URL-urilor acestora, dacă nu aveți media directă.
Instrumentele de acest tip pot urmări originea imaginii, identificând imagini false sau duplicate. De asemenea, pot descoperi imagini similare și pot urmări ce pagină web le-a postat. Motoare de căutare precum Bing și Google dispun de această funcționalitate.
Verifică autorul postării/ contul
Roboții de pe Internet/Twitter sunt adepții răspândirii de informații eronate, așa că verificați profilul sau contul celui care a postat mesajul înainte de a crede în informații vitale. Dacă este vorba de un robot, nu luați în considerare informația. Dar, din moment ce oameni reali propagă știri false pe rețelele de socializare, nu cruțați pe nimeni. Fie că este vorba despre un influencer, o figură publică sau o persoană oarecare, analizați-i profilul cu atenție.
Este posibil să descoperiți că informatorul împărtășește frecvent informații false sau că nu are experiență jurnalistică în domeniul știrilor. Cei care fac propagandă publică uneori știri false în mod anonim sau cu conturi pseudonime.
Fiți atenți la parodie, satiră și glume
Există conturi de parodie care imită profiluri populare. O platformă de socializare precum Twitter permite existența unor astfel de conturi, dacă acestea sunt indicate în handle și biografie. Astfel de conturi sunt, de obicei, pentru comedie, glume și divertisment.
Prin urmare, aceștia pot denatura poveștile sau pot răspândi informații eronate prin intermediul meme-urilor și al altor mijloace de comunicare. Așadar, nu luați în serios nicio știre pe care o vedeți pe conturile de parodie.
Identificarea Clickbait
Unii utilizatori de social media fabrică intenționat povești false pentru a genera clickbait. Această tehnică atrage oamenii pe un site și atrage atenția prin intermediul emoțiilor, astfel încât titlurile sunt atractive din punct de vedere emoțional, dar vagi. Spre deosebire de un titlu adecvat, acestea nu precizează ce, cine, când și de ce.
De asemenea, este vorba în general de un banner publicitar pop-up cu un titlu intrigant sau prea bun pentru a fi adevărat. Un alt semn de indiciu este că antetul și imaginile pot să nu fie corelate.
Amintiți-vă că hackerii sunt reali și activi
Deși pe rețelele de socializare există platforme de știri autentice, oamenii ar trebui să fie atenți la hackeri. Hackerii bine pregătiți pot accesa chiar și cele mai complexe sisteme și baze de date pentru a spori dezinformarea. De aceea, este recomandabil să verificați întotdeauna de două ori titlurile pe mai multe site-uri.
Citiți între rânduri
Știrile false și rețelele de socializare s-au împletit. Prin urmare, este vital să gândești critic și să citești printre rânduri. Deși o poveste nu prezintă neapărat o parte ca fiind personajul negativ, pot exista semne subtile.
În reportajele de știri profesioniste, autorii sunt obiectivi și nepartizani. Ei nu răspândesc o narațiune care alimentează ura împotriva unui partid. În schimb, ei analizează critic situația din ambele părți. Așadar, orice narațiune care arată cu degetul poate fi neadevărată.
Angajamentul ridicat nu înseamnă adevăr
Minciunile de pe rețelele de socializare se răspândesc de zece ori mai repede decât adevărul. Asta pentru că ele atrag multe like-uri, comentarii de la cititori nedumeriți și repostări. Prin urmare, judecând după post-interacțiune, s-ar putea să se creadă povești false. Dar nu vă lăsați păcăliți de acestea.
Nu uitați că oamenii pot cumpăra like-uri și alți parametri. Așadar, nu credeți o poveste doar datorită ratei de implicare. Alte măsuri de identificare a știrilor false includ identificarea vocilor A.I. în videoclipuri și verificarea datei evenimentelor. Dacă aplicați cel puțin cinci dintre aceste sfaturi, veți reuși să împiedicați diseminarea dezinformării.
Impactul știrilor false asupra marketingului în social media
Social media marketing este o formă de marketing digital care implică publicitatea produselor și serviciilor. Prin urmare, există o rivalitate intensă între concurenți, unii dintre ei făcând orice pentru a păta imaginea publică a adversarului. Prin urmare, există o mulțime de știri false în sectorul de marketing.
Impactul știrilor false asupra marketingului în social media este benefic pentru unii și dezastruos pentru alții. Dacă atacatorii joacă cărțile potrivite, pot câștiga atenție și implicare prin dezinformare. Narațiunea falsă influențează apoi deciziile clienților prin modificarea sentimentului acestora față de un produs.
Astfel, în timp ce atacatorii câștigă clienți și obțin profituri, adversarii lor ar putea suferi pierderi. Astfel, știrile false de marketing reprezintă o strategie pe care mărcile o pot aplica pentru a-și gestiona imaginea.
Mărcile pot chiar să o folosească pentru a crea un fals sentiment de urgență prin umflarea statisticilor de vânzări, ceea ce duce la o cerere mai mare. Așadar, influența știrilor false în marketingul social media depinde de modul de utilizare.
Știri false pe rețelele de socializare Impactul asupra societății
Știrile false și rețelele sociale devin inseparabile. Actorii rău intenționați instigă la știri false pentru a crea confuzie, a schimba povestea și a promova propaganda, printre alte motive. Din păcate, acțiunile lor au consecințe negative la toate nivelurile societății.
Un impact major al știrilor false de pe rețelele de socializare asupra societății este pierderea încrederii în instituțiile democratice. De exemplu, alegerile prezidențiale americane din 2016, care au dus la popularitatea știrilor false, au adus acuzații împotriva candidaților. Din această cauză, unii consideră că rezultatul este fals, ceea ce duce la o pierdere a încrederii în procesul electoral.
Pe lângă faptul că generează neîncredere, au existat cazuri în care prețurile acțiunilor au scăzut, afectând starea economiei din cauza dezinformării. Informațiile false și teoriile conspirației cu privire la probleme critice pot incita persoanele temperamentale să înceapă proteste violente, ceea ce duce la vandalism.
Mai mult, dezinformarea poate duce la apariția unor traume psihologice care pot induce autodistrugerea victimelor. De exemplu, existau zvonuri conform cărora vinovatul atentatului din Boston din 2013 ar fi fost un student dispărut. Cu toate acestea, cercetările au dovedit contrariul, dar, pe termen lung, studentul acuzat s-a sinucis.
Zvonurile duc la calomnie, care stigmatizează victimele. În astfel de circumstanțe, viața socială a acestora este afectată, deoarece au tendința de a-i exclude pe toți și de a se izola.
Așadar, pentru a combate știrile false pe rețelele de socializare și pentru a îmbunătăți aceste platforme, curățați-vă cronologia de toate postările dezinformative. Dacă te neliniștește gândul de a-ți filtra întreaga cronologie, TweetEraser te poate ajuta. Instrumentul nostru online de filtrare și ștergere cu funcționalitate de căutare a cuvintelor cheie face procesul ușor. Așa că începeți să vă curățați cronologia Twitter și diminuați daunele provocate de știrile false chiar astăzi!
